1. Biblia de la București (1688)
Printre cele mai vechi și importante volume tipărite în limba română, Biblia de la București a fost editată în anul 1688, sub domnia lui Șerban Cantacuzino, și reprezintă prima traducere integrală a Bibliei în română. Aceasta nu este doar o operă religioasă, ci un simbol al identității și unității lingvistice românești. Manuscrisul este păstrat în colecții de mare valoare și se găsește doar în instituții de cultură, biblioteci naționale și muzee.
2. Cazania lui Varlaam (1643)
Un alt reper al literaturii religioase românești este „Cazania” sau „Carte Românească de Învățătură”, scrisă de mitropolitul Varlaam și publicată la Iași, în 1643. Aceasta este prima carte tipărită în Moldova și include un set de predici și interpretări biblice care au contribuit la răspândirea limbii române.
PRODUS PROMOVAT
3. Istoria literaturii române de la origini până în prezent de George Călinescu (1941)
Publicată în 1941, lucrarea monumentală a lui George Călinescu rămâne un pilon al criticii literare românești, acoperind aproape un mileniu de evoluție culturală. Cartea a fost interzisă în perioada comunistă, iar exemplarele au fost confiscate, ceea ce face ca primele ediții să fie extrem de rare și valoroase. Această lucrare este un element esențial pentru oricine studiază literatura română, fiind totodată o capodoperă de analiză și interpretare critică.
4. Psaltirea Scheiană (circa 1482)
„Psaltirea Scheiană” este unul dintre cele mai vechi manuscrise religioase din România, datând din jurul anului 1482. Este un text scris în slavonă și reprezintă o dovadă a evoluției scrisului și limbii din acea perioadă.
5. Momente și schițe de Ion Luca Caragiale (1901)
Ion Luca Caragiale a influențat profund literatura și teatrul românesc prin operele sale pline de ironie, umor și observație socială. „Momente și schițe”, publicată în 1901, este una dintre cele mai cunoscute și iubite de cititorii români.
6. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521)
Considerată cel mai vechi document păstrat scris în limba română, „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung” din 1521 este o mărturie a limbii române scrise și este păstrată cu grijă în colecțiile de patrimoniu.
7. Jurnalul fericirii de Nicolae Steinhardt (1989)
Publicată pentru prima dată după Revoluție, „Jurnalul fericirii” este o operă autobiografică, profund spirituală, scrisă de Nicolae Steinhardt. Aceasta dezvăluie puterea de transformare spirituală pe care a descoperit-o în timpul detenției.